Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

La Bruxelles se discută despre următorul buget al Uniunii - pentru ce nu vor mai fi bani și cum statele îi pot pierde, dacă nu fac și reforme. UE ar e însă o problemă suplimentară: Ungaria, care nu doar ca blochează decizii, dar și da Kremlinului informații. Vor schimba alegerile de la Budapesta situația? Și până la urmă ce mecanisme ale Uniunea Europeană pentru a ieși din blocaje și pentru a se asigura cå Moscova nu primește informații confidențiale? Sigfried Mureșan, raportor pentru viitorul buget al UE este invitatul ediției.

De 36 de ani, o carcasă parcă s-a închis deasupra noastră și trăim în plină revenire a fostilor din regimul comunist și a celor pe care i-au format și plasat la pârghiile puterii. Cum am ajuns aici, ce am ratat si mai ales cum facem ca despotmolitorii, cei care fac bine, să se audă mai mult? În fond, e și țara lor și țara mea, spune Gabriel Liiceanu, invitat la Punctul pe știri, intr-un dialog despre țarā, destin și de ce e unic fenomenul Pāltiniş.

După ce termină războiul cu Iran, președintele Trump a anunțat că, într-un fel sau altul, va lua Cuba. Situația la Havana este însă tot mai dramtică, dar și cu accente grotești: cu toate că lipsește electricitatea și cubanezii se deplasează, în lipsa transportului în comun, cu bicicletele, turismul ideologic, comuniștii de prin lume, s-au adunat în Cuba, în semn de solidaritate. China a trimis orez, după ce, în anii 1990, a trimis biciclete, pentru că și atunci, după căderea URSS, a urmat o perioadă specială de foamete. Cum a pierdut însă America partida, deși sancțiunile sunt în picioare de după criza rachetelor, singura dată când, după al Doilea Război Mondial, un conflict nuclear a fost cât pe ce să se întâmple? Și cum a rezistat regimul în epoca post-Castro, care, nici el, nu a pornit la drum convins de comunism? Caterina Preda, specializată în America Latină, este invitata acestui episod.

Războiul din Golf care a dus la eliberarea Kuweitului cucerit de Irakul lui Sadam Hussein a însemnat și intrarea statelor din Golf sub umbrela de securitate americană, bazele militare acum atacate de Iran. Totuși, Sadam Hussein a rămas la putere și sancțiunile dure de după au dus la consecințe dramatice. Al doilea război cu Irakul, când americanii au rămas câțiva ani, a consacrat Iranul ca stat problemă pentru regiune, mai ales din perspectiva creării organizațiilor proxy teroriste. De aceea statele din Golf nu-și permit acum ca America să încheie războiul, fără a distruge capacitățile balistice ale Teheranului. Invitat este Cătălin Gomboş, fost corespondent de război în Irak și Afganistan și autorul unui volum care reunește însemnările din teatrele de război.

Ieșit din epoca dividendelor păcii, Occidentul, și nu numai, pare a reintra într-o cursă a măsurărilor și înarmărilor nucleare. Sunt câteva puteri nucleare în lume, pe unele le știm oficial, altele nu recunosc și altele devin amenințări, însă discuția nu este despre cantitate, cine ce arme mai multe deține, ci despre care este doctrina de a le folosi, mai ales pentru descurajare. A apărut în limbajul public conceptul de umbrelă nucleară și mai ales așteptarea, falsă, ca România să aleagă între garanțiile SUA și extinderea acestei "umbrele" anunțate de președintele Macron. Europa are pe masă cinci scenare pentru opțiunile nucleare, prezentate la Munchen. Liviu Horovitz, expert în securitate, cu focus pe  problematica nucleară la German Institute for International and Security Affairs și unul dintre autorii raportului despre oțiunile nucleare ale Europeni, prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen, este invitatul de la Punctul pe știri.

Prețul barilului a explodat, însā nu toată lumea a avut de pierdut. Dacă însă pentru petroliștii americani era convenabil un preț mai mare decât cel de dinaintea războiului cu Iran, pentru a avea de câștigat, existā o limită și am văzut-o în mesajul lui Donald Trump. Și Putin vrea profit din criza petrolului și din blocajul iranian asupra strâmtorii Ormuz. Cum arată calculele, cine are rezerve strategice și unde duce geopolitica petrolului, cu experta in energie Eugenia Gusilov.

Așteptat de ceva vreme de iranienii care protestează constant în Iran față de un regim de putere totalitară teocraticā, ajutorul american a venit în cele din urmă sub forma unor atacuri coordonate cu Israelul, care au dus la eliminarea liderului suprem, însă deocamdată arhitectura de securitate de la Iran - temuții Gardienii ai Revoluției - pare încă solidă. Iranul a ripostat cu violențā, externalizând războiul în întreaga regiune. Cum a luat Donald Trump decizia? A avut o analiză care l-a indus în eroare, mizând pe o reușită imediată și clară, ca în Venezuela? Cum este perceput acest război în America, unde o parte consistentă chiar a votanților MAGA nu mai voia "forever wars"? Și până unde poți merge pentru a face un bine, înlăturarea unui regim de putere malign, provocând limitele dreptului internațional? Invitat este politologul Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice în SUA.