Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

La Bruxelles se discută despre următorul buget al Uniunii - pentru ce nu vor mai fi bani și cum statele îi pot pierde, dacă nu fac și reforme. UE ar e însă o problemă suplimentară: Ungaria, care nu doar ca blochează decizii, dar și da Kremlinului informații. Vor schimba alegerile de la Budapesta situația? Și până la urmă ce mecanisme ale Uniunea Europeană pentru a ieși din blocaje și pentru a se asigura cå Moscova nu primește informații confidențiale? Sigfried Mureșan, raportor pentru viitorul buget al UE este invitatul ediției.

De 36 de ani, o carcasă parcă s-a închis deasupra noastră și trăim în plină revenire a fostilor din regimul comunist și a celor pe care i-au format și plasat la pârghiile puterii. Cum am ajuns aici, ce am ratat si mai ales cum facem ca despotmolitorii, cei care fac bine, să se audă mai mult? În fond, e și țara lor și țara mea, spune Gabriel Liiceanu, invitat la Punctul pe știri, intr-un dialog despre țarā, destin și de ce e unic fenomenul Pāltiniş.

După ce termină războiul cu Iran, președintele Trump a anunțat că, într-un fel sau altul, va lua Cuba. Situația la Havana este însă tot mai dramtică, dar și cu accente grotești: cu toate că lipsește electricitatea și cubanezii se deplasează, în lipsa transportului în comun, cu bicicletele, turismul ideologic, comuniștii de prin lume, s-au adunat în Cuba, în semn de solidaritate. China a trimis orez, după ce, în anii 1990, a trimis biciclete, pentru că și atunci, după căderea URSS, a urmat o perioadă specială de foamete. Cum a pierdut însă America partida, deși sancțiunile sunt în picioare de după criza rachetelor, singura dată când, după al Doilea Război Mondial, un conflict nuclear a fost cât pe ce să se întâmple? Și cum a rezistat regimul în epoca post-Castro, care, nici el, nu a pornit la drum convins de comunism? Caterina Preda, specializată în America Latină, este invitata acestui episod.

Războiul din Golf care a dus la eliberarea Kuweitului cucerit de Irakul lui Sadam Hussein a însemnat și intrarea statelor din Golf sub umbrela de securitate americană, bazele militare acum atacate de Iran. Totuși, Sadam Hussein a rămas la putere și sancțiunile dure de după au dus la consecințe dramatice. Al doilea război cu Irakul, când americanii au rămas câțiva ani, a consacrat Iranul ca stat problemă pentru regiune, mai ales din perspectiva creării organizațiilor proxy teroriste. De aceea statele din Golf nu-și permit acum ca America să încheie războiul, fără a distruge capacitățile balistice ale Teheranului. Invitat este Cătălin Gomboş, fost corespondent de război în Irak și Afganistan și autorul unui volum care reunește însemnările din teatrele de război.

Ieșit din epoca dividendelor păcii, Occidentul, și nu numai, pare a reintra într-o cursă a măsurărilor și înarmărilor nucleare. Sunt câteva puteri nucleare în lume, pe unele le știm oficial, altele nu recunosc și altele devin amenințări, însă discuția nu este despre cantitate, cine ce arme mai multe deține, ci despre care este doctrina de a le folosi, mai ales pentru descurajare. A apărut în limbajul public conceptul de umbrelă nucleară și mai ales așteptarea, falsă, ca România să aleagă între garanțiile SUA și extinderea acestei "umbrele" anunțate de președintele Macron. Europa are pe masă cinci scenare pentru opțiunile nucleare, prezentate la Munchen. Liviu Horovitz, expert în securitate, cu focus pe  problematica nucleară la German Institute for International and Security Affairs și unul dintre autorii raportului despre oțiunile nucleare ale Europeni, prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen, este invitatul de la Punctul pe știri.

Prețul barilului a explodat, însā nu toată lumea a avut de pierdut. Dacă însă pentru petroliștii americani era convenabil un preț mai mare decât cel de dinaintea războiului cu Iran, pentru a avea de câștigat, existā o limită și am văzut-o în mesajul lui Donald Trump. Și Putin vrea profit din criza petrolului și din blocajul iranian asupra strâmtorii Ormuz. Cum arată calculele, cine are rezerve strategice și unde duce geopolitica petrolului, cu experta in energie Eugenia Gusilov.

Așteptat de ceva vreme de iranienii care protestează constant în Iran față de un regim de putere totalitară teocraticā, ajutorul american a venit în cele din urmă sub forma unor atacuri coordonate cu Israelul, care au dus la eliminarea liderului suprem, însă deocamdată arhitectura de securitate de la Iran - temuții Gardienii ai Revoluției - pare încă solidă. Iranul a ripostat cu violențā, externalizând războiul în întreaga regiune. Cum a luat Donald Trump decizia? A avut o analiză care l-a indus în eroare, mizând pe o reușită imediată și clară, ca în Venezuela? Cum este perceput acest război în America, unde o parte consistentă chiar a votanților MAGA nu mai voia "forever wars"? Și până unde poți merge pentru a face un bine, înlăturarea unui regim de putere malign, provocând limitele dreptului internațional? Invitat este politologul Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice în SUA.

Intrată în comunism cu capitala aproape distrusă de bombardamente și cu elita ucisă în masacrul de la Katyn, Polonia nu a fost niciodată convinsă de ideile sovietice. Au făcut rezistență și, după 1989, cu economia distrusă, a reușit să se reinventeze și azi să fie printre cele șase țări nominalizate în viteza întâi a UE. Nu negociază însă pericolul rusesc și amenințarea uneori Rusii agresive. De ce România a fost mai slabă? Am avut un comunism mai dur și instituții parazitate și după 1989? La Punctul pe știri invitat e Adam Burakowski, istoric polonez, autorul unei cărți de referință despre Ceaușescu, "geniul Carpaților".

Cu conducerea politico-religioasă decapitată, după ce atacurile coordonate israelo-americane l-au eliminat pe ayatollahul Khamenei, Republica Islamică Iran, care luptă pentru supraviețuire, a început o serie de atacuri asupra bazelor americane din regiune, dar au ajuns și la baza militară din Cipru. Cât poate dura un război de uzură și cum poate fi schimbat regimul, cum a anunțat președintele Trump, fără "boots on the ground"? Ce instrumente mai are Iranul la dispoziție, cunoscându-i rețeaua regională de proxy, dar și alimentarea rețelelor teroriste? Sunt consecințe economice? La Punctul pe știri invitat este Flavius Caba-Maria, președintele think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), co-autor al volumului The Geopolitics of Iran.

Din timp în timp, ne amintim cā România a trebuit să navigheze, de-a lungul istoriei, între două sau chiar trei mari puteri. În doua sau mai multe luntri însă a fost însă și un mod de a supraviețui, de-a prezerva creștinătatea, chiar dacă pentru unii domnitori a însemnat și acuza de trădarea și moartea. O astfel de trădare a otomanilor la ruși i-a făcut pe otomani să ne trimită domnitorii fanarioți, pe umerii cărora punem azi tot greul corupției. Nuanțele însă și mai istoria de zi cu zi, de dincoace de războaie, sunt mult mai complexe. Invitat este Tudor Dinu, profesor de literatură și limba greacă, autorul unor volume de referință despre fanarioți și alte aventuri.

Prin poziționarea de mediator în Orientul Mijlociu, Nicolae Ceaeșescu a reușit să proiecte o politică externă corentă și cu rezultate, a fost primit chiar și în SUA, deși consecințele pe plan intern sunt cu totul altele. O vizită oficială în America își dorește și administrația Dan, de altfel acesta e unul dintre motivele pentru care președintele României a decis să mergă el la Comitetul de pace condus de Donald Trump, în absența majorității statelor europene și, acolo unde unele țări trimit observatori, aceștia sunt miniștri, consilieri, secretari de stat. Pot fi beneficiile mai mari decât pagubele, pentru că, așa cum arată, în acest Comitet vor fi prezenți mai degrabă lideri ai unor state cu democrații problematice, dacă nu chiar autocrați. Istoricul Cosmin Popa e invitatul acestui episod.

De la Conferința de securitate de la Munchen a lipsit și astfel România nu a participat la dezbaterile între liderii europeni, însă Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru pace, prezidat de Donald Trump. Dintre statele europene, vor mai fi reprezentate doar Ungaria și Polonia și, ca observator, Italia, dar fără reprezentare la nivel înalt, G.Meloni nu va merge. Anunțul a fost făcut de președinte în social media, fără explicații, fără a explica mandatul României și fără a justifica absența de la Munchen, unde au fost trasate noile linii conceptuale și de securitate pentru Europa. Două decizii care arată ambiguitate și prudență sau o strategie prin care România transmite că are o viziune, dar nu o comunică? Invitată este experta Global Focus Oana Popescu Zamfir, aflată chiar la Munchen.

Douā știri au dominat agenda: noua amânare de la CCR, care prelungește practic privilegiile date de pensiile speciale ale magistraților și teza tot mai îmbrățișată a unei Uniuni Europene cu două viteze. Între cele două legătura e simplă: România va merge cu viteză mică, prudentă, care să o poată menține între două luntrii. Totuși, se va uita cu ușoară invidie la Polonia, aflată între cele șase state cu viteza întâi. Invitat este analistul politic Radu Magdin.

Ce citim printre rânduri în criticile administrației Trump și ale MAGA la adresa UE e destul de important: nu le convine prea mult democrația liberală, dar mai ales reglementările rețelelor sociale. Follow the money rămâne o regulă bună și iată cā azi banii se pot face din algoritmi, influențarea minților și alimentarea polarizărilor. Ce face UE, care trebuie rapid să devină autonomă strategic și să se ocupe de propria apărare convențională, dar și să dezvolte propriile rețele sociale? Invitat este Nicu Ştefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

Un raport preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, semnat de un republican apropiat de MAGA, pune și România la bătaie în războiul contra UE. România e de fapt muniție, pentru că încă nu a explicat clar, complet ce a fost cu alegerile anulate și mai ales dacă și cât au fost noștri sau rușii. Cert e că fundalul este războiul informațional rusesc și asta o vedea Corneliu Coposu încă din 1995. Între timp, Rusia a folosit rețele ale ortodoxismului și personaje aproapiate de Biserică pentru a stârni la București furtuni naționaliste. Invitată este experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru (IDR).

În timp ce pe străzile din Minneapolis încă se protestează, în pofida tentativelor politice de a rescrie povestea lui Alex Pretti, cetățean american împușcat de doi agenți ICE, pe piață au fost revărsate 3 milioane d e pagini din dosarul Epistein. Un dosar care arată cum funcționează o rețea un care voința de putere e singurul criteriu moral. Se clatină Marea Britanie, sunt efecte și în Norvegia. Vor fi însă efecte în America în care tabăra MAGA pare tot mai radicală? Despre cum sunt recrutați agenții ICE, dușmanul din interior și identități rănite, cu antropologul Alexandru Bālāşescu.

Rușii afară și americanii înăuntru - douā dintre obiectivele anunțate de primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay. Până acum, pare că lucrurile au funcționat, însă ambițiile lui Donald Trump privind Groenlanda au scuturat serios Alianța Nord-Atlantică. Rusia și China au privit satisfăcute cum războiul din Ucraina este acoperit de teme zgomotoase și  tensiuni interne între partenerii NATO. Riscul însă al unei viitoare coordonări între Moscova și Beijing, pentru a deschide două fronturi paralele, ar trebui să ne facă să grăbim înarmarea și întărirea securității, în paralel cu aceea a economiilor. Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

Tehnolibertarieni ca Peter Thiel și Elon Musk at vrea să facă din Groenlanda un proiect utopic, în care puterea e încredințată tehnologiei. Ei sunt ideologii de lângă Donald Trump, dar totuși nu reprezintă întregul curent MAGA. Totuși, fac parte din fractura pe care al doilea mandat Trump o provoacă ordinii globale așa cum o știam, întemeiată pe dreptul internațional. Cum poate supraviețui România în această tranziție în care diplomația e cu totul altfel? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).

Președintele Nicușor Dan va lipsi de la Davos, unde vor fi însă prezenți liderii europeni și președintele Donald Trump. Oficial, consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că președintele României nu umblă teleleu și are treaba în țară, dar și că oricum nu avea o agendă cu care meargă la Davos. Mai mult, în disputa SUA - UE, România nu doar că nu ține cu nicio parte, dar dă dreptate și uneia, și celeilalte. Așezarea în două luntri, care în istorie a fost reținută ca duplicitate, ne trimite însă în banca țărilor de rang minor. Invitată este Oana Popescu Zamfir, director Global Focus Center.

Maia Sandu spune cå ar vota pentru unirea cu România, dar adaugă cå nu e vorba despre un proiect. E însă o situație criticā, in care Republica Moldova ar putea plăti consecințe grele ale unei pāci nedrepte cu Ucraina. Și nici România, nici UE nu vor vrea o R. Moldova care are soldați ruși în Transnistria, iar rușii, odată debarcați, nu prea mai pleacă de bunăvoie. E un context geopolitic care să aducă în prim-plan unirea Republicii Moldova cu România? Până una alta, dacă pro-rușii de la Chișinău se cunosc, mirarea e la București: de ce sunt atât de mulți care l-ar primi pe Putin, ceea ce înseamnă destabilizarea țării? La Punctul pe știri vine fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Şalaru.

Protestele din Iran, începute ca nemuțumiri economice, față de prăbușirea monedei naționale, au căpătat forță și dimensiuni dramatice mai ales după ce Donald Trump a decis înlăturarea unui alt dictator,  Maduro, din Venezuela. Iranienii, aflați la capătul unor valuri masive de represiune, speră acum că SUA îi vor ajuta să schimbe regimul teocratic, dar fără a pune apoi un alt lider cu mâna, convenabil doar afacerilor. În plus, memoria socială a monarhiei nu este una bună. O întoarcere la epoca șahului ar fi mai rea decât instaurarea unui regim democratic, dar sunt și iranieni dispuși să accepte o venire a lui Reza Pahlavi, numai să fie răsturnat regimul de acum. Cel mai prost scenariu ar fi o dictatură militară. Între timp, numărul victimelor crește, comunicațiile sunt întrerupte și de la Casa Albă încă nu avem o veste. Invitată este jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe problematica Iranului, vorbitoare de farsi și fost corespondent în regiune.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Sub pretextul războiului contra narco-terorismului, Donald Trump a ordonat operațiunea de extragere a dictatorului Nicolas Maduro și a soției lui din Venezuela și aducerea în SUA, unde sunt puși sub acuzare. Dar nu doar lupta contra drogurilor, ci și petrolul și sfera de influență îl preocupă pe Trump, care reamintește cine se poate juca în emisfera vesticā și cine nu. Cum a ajuns însă Venezuela de la țara cu mult petrol la cea săracă, cu un exod masiv și un regim de mâna forte? Care e legătura cu Cuba? Și cum se uită Putin: cu invidie, pentru o “operațiune specială” de succes sau suntem în fața unui acord tacit, post- Alaska? Invitata e Caterina Preda, specializată pe problematica Americii Latine.

Se dansa, se juca teatru, se organizau pogromuri, se bârfea, se urca în trenurile morții, unii erau intriganți, Lucian Blaga se îndrăgostea de Domnița, mareșalul Antonescu ordona marele măcel de la Iași, dar și să se treacă Prutul. O epocā în care oamenii păreau acomodați cu răul, puțini mai erau lucizi și mai puțini, ca Viorica Agarici, opera un tren al morții, pentru a-i ajuta cat poate pe evreii trimiși spre moarte. Va fi ajutată la rândul ei, când comunismul acoperă cu o grea dictatură țara, tocmai de cei din comunitatea pe care o ajutase. Au fost și fapte bune, dar mai ales mari distorsionări ale istoriei. Însă asta o știm noi, cei de azi. Putem vedea cum a coborât România în iad și cum alegerile fiecăruia au pavat coborârea în infern. Semănăm noi, cei care ne trăim viețile acum, cu cei de atunci? Suntem acomodați sau în proces de acomodare cu răul? Un episod istoric, cu Alina Pavelescu și Şerban Pavelescu, despre Istoria orbilor. România în război 1940 - 1945. Un an nou mai clar și mai îngăduitor!