Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

Ieșit din epoca dividendelor păcii, Occidentul, și nu numai, pare a reintra într-o cursă a măsurărilor și înarmărilor nucleare. Sunt câteva puteri nucleare în lume, pe unele le știm oficial, altele nu recunosc și altele devin amenințări, însă discuția nu este despre cantitate, cine ce arme mai multe deține, ci despre care este doctrina de a le folosi, mai ales pentru descurajare. A apărut în limbajul public conceptul de umbrelă nucleară și mai ales așteptarea, falsă, ca România să aleagă între garanțiile SUA și extinderea acestei "umbrele" anunțate de președintele Macron. Europa are pe masă cinci scenare pentru opțiunile nucleare, prezentate la Munchen. Liviu Horovitz, expert în securitate, cu focus pe  problematica nucleară la German Institute for International and Security Affairs și unul dintre autorii raportului despre oțiunile nucleare ale Europeni, prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen, este invitatul de la Punctul pe știri.

Prețul barilului a explodat, însā nu toată lumea a avut de pierdut. Dacă însă pentru petroliștii americani era convenabil un preț mai mare decât cel de dinaintea războiului cu Iran, pentru a avea de câștigat, existā o limită și am văzut-o în mesajul lui Donald Trump. Și Putin vrea profit din criza petrolului și din blocajul iranian asupra strâmtorii Ormuz. Cum arată calculele, cine are rezerve strategice și unde duce geopolitica petrolului, cu experta in energie Eugenia Gusilov.

Așteptat de ceva vreme de iranienii care protestează constant în Iran față de un regim de putere totalitară teocraticā, ajutorul american a venit în cele din urmă sub forma unor atacuri coordonate cu Israelul, care au dus la eliminarea liderului suprem, însă deocamdată arhitectura de securitate de la Iran - temuții Gardienii ai Revoluției - pare încă solidă. Iranul a ripostat cu violențā, externalizând războiul în întreaga regiune. Cum a luat Donald Trump decizia? A avut o analiză care l-a indus în eroare, mizând pe o reușită imediată și clară, ca în Venezuela? Cum este perceput acest război în America, unde o parte consistentă chiar a votanților MAGA nu mai voia "forever wars"? Și până unde poți merge pentru a face un bine, înlăturarea unui regim de putere malign, provocând limitele dreptului internațional? Invitat este politologul Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice în SUA.

Intrată în comunism cu capitala aproape distrusă de bombardamente și cu elita ucisă în masacrul de la Katyn, Polonia nu a fost niciodată convinsă de ideile sovietice. Au făcut rezistență și, după 1989, cu economia distrusă, a reușit să se reinventeze și azi să fie printre cele șase țări nominalizate în viteza întâi a UE. Nu negociază însă pericolul rusesc și amenințarea uneori Rusii agresive. De ce România a fost mai slabă? Am avut un comunism mai dur și instituții parazitate și după 1989? La Punctul pe știri invitat e Adam Burakowski, istoric polonez, autorul unei cărți de referință despre Ceaușescu, "geniul Carpaților".

Cu conducerea politico-religioasă decapitată, după ce atacurile coordonate israelo-americane l-au eliminat pe ayatollahul Khamenei, Republica Islamică Iran, care luptă pentru supraviețuire, a început o serie de atacuri asupra bazelor americane din regiune, dar au ajuns și la baza militară din Cipru. Cât poate dura un război de uzură și cum poate fi schimbat regimul, cum a anunțat președintele Trump, fără "boots on the ground"? Ce instrumente mai are Iranul la dispoziție, cunoscându-i rețeaua regională de proxy, dar și alimentarea rețelelor teroriste? Sunt consecințe economice? La Punctul pe știri invitat este Flavius Caba-Maria, președintele think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), co-autor al volumului The Geopolitics of Iran.

Din timp în timp, ne amintim cā România a trebuit să navigheze, de-a lungul istoriei, între două sau chiar trei mari puteri. În doua sau mai multe luntri însă a fost însă și un mod de a supraviețui, de-a prezerva creștinătatea, chiar dacă pentru unii domnitori a însemnat și acuza de trădarea și moartea. O astfel de trădare a otomanilor la ruși i-a făcut pe otomani să ne trimită domnitorii fanarioți, pe umerii cărora punem azi tot greul corupției. Nuanțele însă și mai istoria de zi cu zi, de dincoace de războaie, sunt mult mai complexe. Invitat este Tudor Dinu, profesor de literatură și limba greacă, autorul unor volume de referință despre fanarioți și alte aventuri.

Prin poziționarea de mediator în Orientul Mijlociu, Nicolae Ceaeșescu a reușit să proiecte o politică externă corentă și cu rezultate, a fost primit chiar și în SUA, deși consecințele pe plan intern sunt cu totul altele. O vizită oficială în America își dorește și administrația Dan, de altfel acesta e unul dintre motivele pentru care președintele României a decis să mergă el la Comitetul de pace condus de Donald Trump, în absența majorității statelor europene și, acolo unde unele țări trimit observatori, aceștia sunt miniștri, consilieri, secretari de stat. Pot fi beneficiile mai mari decât pagubele, pentru că, așa cum arată, în acest Comitet vor fi prezenți mai degrabă lideri ai unor state cu democrații problematice, dacă nu chiar autocrați. Istoricul Cosmin Popa e invitatul acestui episod.

De la Conferința de securitate de la Munchen a lipsit și astfel România nu a participat la dezbaterile între liderii europeni, însă Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru pace, prezidat de Donald Trump. Dintre statele europene, vor mai fi reprezentate doar Ungaria și Polonia și, ca observator, Italia, dar fără reprezentare la nivel înalt, G.Meloni nu va merge. Anunțul a fost făcut de președinte în social media, fără explicații, fără a explica mandatul României și fără a justifica absența de la Munchen, unde au fost trasate noile linii conceptuale și de securitate pentru Europa. Două decizii care arată ambiguitate și prudență sau o strategie prin care România transmite că are o viziune, dar nu o comunică? Invitată este experta Global Focus Oana Popescu Zamfir, aflată chiar la Munchen.

Douā știri au dominat agenda: noua amânare de la CCR, care prelungește practic privilegiile date de pensiile speciale ale magistraților și teza tot mai îmbrățișată a unei Uniuni Europene cu două viteze. Între cele două legătura e simplă: România va merge cu viteză mică, prudentă, care să o poată menține între două luntrii. Totuși, se va uita cu ușoară invidie la Polonia, aflată între cele șase state cu viteza întâi. Invitat este analistul politic Radu Magdin.

Ce citim printre rânduri în criticile administrației Trump și ale MAGA la adresa UE e destul de important: nu le convine prea mult democrația liberală, dar mai ales reglementările rețelelor sociale. Follow the money rămâne o regulă bună și iată cā azi banii se pot face din algoritmi, influențarea minților și alimentarea polarizărilor. Ce face UE, care trebuie rapid să devină autonomă strategic și să se ocupe de propria apărare convențională, dar și să dezvolte propriile rețele sociale? Invitat este Nicu Ştefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

Un raport preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, semnat de un republican apropiat de MAGA, pune și România la bătaie în războiul contra UE. România e de fapt muniție, pentru că încă nu a explicat clar, complet ce a fost cu alegerile anulate și mai ales dacă și cât au fost noștri sau rușii. Cert e că fundalul este războiul informațional rusesc și asta o vedea Corneliu Coposu încă din 1995. Între timp, Rusia a folosit rețele ale ortodoxismului și personaje aproapiate de Biserică pentru a stârni la București furtuni naționaliste. Invitată este experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru (IDR).

În timp ce pe străzile din Minneapolis încă se protestează, în pofida tentativelor politice de a rescrie povestea lui Alex Pretti, cetățean american împușcat de doi agenți ICE, pe piață au fost revărsate 3 milioane d e pagini din dosarul Epistein. Un dosar care arată cum funcționează o rețea un care voința de putere e singurul criteriu moral. Se clatină Marea Britanie, sunt efecte și în Norvegia. Vor fi însă efecte în America în care tabăra MAGA pare tot mai radicală? Despre cum sunt recrutați agenții ICE, dușmanul din interior și identități rănite, cu antropologul Alexandru Bālāşescu.

Rușii afară și americanii înăuntru - douā dintre obiectivele anunțate de primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay. Până acum, pare că lucrurile au funcționat, însă ambițiile lui Donald Trump privind Groenlanda au scuturat serios Alianța Nord-Atlantică. Rusia și China au privit satisfăcute cum războiul din Ucraina este acoperit de teme zgomotoase și  tensiuni interne între partenerii NATO. Riscul însă al unei viitoare coordonări între Moscova și Beijing, pentru a deschide două fronturi paralele, ar trebui să ne facă să grăbim înarmarea și întărirea securității, în paralel cu aceea a economiilor. Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

Tehnolibertarieni ca Peter Thiel și Elon Musk at vrea să facă din Groenlanda un proiect utopic, în care puterea e încredințată tehnologiei. Ei sunt ideologii de lângă Donald Trump, dar totuși nu reprezintă întregul curent MAGA. Totuși, fac parte din fractura pe care al doilea mandat Trump o provoacă ordinii globale așa cum o știam, întemeiată pe dreptul internațional. Cum poate supraviețui România în această tranziție în care diplomația e cu totul altfel? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).

Președintele Nicușor Dan va lipsi de la Davos, unde vor fi însă prezenți liderii europeni și președintele Donald Trump. Oficial, consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că președintele României nu umblă teleleu și are treaba în țară, dar și că oricum nu avea o agendă cu care meargă la Davos. Mai mult, în disputa SUA - UE, România nu doar că nu ține cu nicio parte, dar dă dreptate și uneia, și celeilalte. Așezarea în două luntri, care în istorie a fost reținută ca duplicitate, ne trimite însă în banca țărilor de rang minor. Invitată este Oana Popescu Zamfir, director Global Focus Center.

Maia Sandu spune cå ar vota pentru unirea cu România, dar adaugă cå nu e vorba despre un proiect. E însă o situație criticā, in care Republica Moldova ar putea plăti consecințe grele ale unei pāci nedrepte cu Ucraina. Și nici România, nici UE nu vor vrea o R. Moldova care are soldați ruși în Transnistria, iar rușii, odată debarcați, nu prea mai pleacă de bunăvoie. E un context geopolitic care să aducă în prim-plan unirea Republicii Moldova cu România? Până una alta, dacă pro-rușii de la Chișinău se cunosc, mirarea e la București: de ce sunt atât de mulți care l-ar primi pe Putin, ceea ce înseamnă destabilizarea țării? La Punctul pe știri vine fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Şalaru.

Protestele din Iran, începute ca nemuțumiri economice, față de prăbușirea monedei naționale, au căpătat forță și dimensiuni dramatice mai ales după ce Donald Trump a decis înlăturarea unui alt dictator,  Maduro, din Venezuela. Iranienii, aflați la capătul unor valuri masive de represiune, speră acum că SUA îi vor ajuta să schimbe regimul teocratic, dar fără a pune apoi un alt lider cu mâna, convenabil doar afacerilor. În plus, memoria socială a monarhiei nu este una bună. O întoarcere la epoca șahului ar fi mai rea decât instaurarea unui regim democratic, dar sunt și iranieni dispuși să accepte o venire a lui Reza Pahlavi, numai să fie răsturnat regimul de acum. Cel mai prost scenariu ar fi o dictatură militară. Între timp, numărul victimelor crește, comunicațiile sunt întrerupte și de la Casa Albă încă nu avem o veste. Invitată este jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe problematica Iranului, vorbitoare de farsi și fost corespondent în regiune.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Sub pretextul războiului contra narco-terorismului, Donald Trump a ordonat operațiunea de extragere a dictatorului Nicolas Maduro și a soției lui din Venezuela și aducerea în SUA, unde sunt puși sub acuzare. Dar nu doar lupta contra drogurilor, ci și petrolul și sfera de influență îl preocupă pe Trump, care reamintește cine se poate juca în emisfera vesticā și cine nu. Cum a ajuns însă Venezuela de la țara cu mult petrol la cea săracă, cu un exod masiv și un regim de mâna forte? Care e legătura cu Cuba? Și cum se uită Putin: cu invidie, pentru o “operațiune specială” de succes sau suntem în fața unui acord tacit, post- Alaska? Invitata e Caterina Preda, specializată pe problematica Americii Latine.

Se dansa, se juca teatru, se organizau pogromuri, se bârfea, se urca în trenurile morții, unii erau intriganți, Lucian Blaga se îndrăgostea de Domnița, mareșalul Antonescu ordona marele măcel de la Iași, dar și să se treacă Prutul. O epocā în care oamenii păreau acomodați cu răul, puțini mai erau lucizi și mai puțini, ca Viorica Agarici, opera un tren al morții, pentru a-i ajuta cat poate pe evreii trimiși spre moarte. Va fi ajutată la rândul ei, când comunismul acoperă cu o grea dictatură țara, tocmai de cei din comunitatea pe care o ajutase. Au fost și fapte bune, dar mai ales mari distorsionări ale istoriei. Însă asta o știm noi, cei de azi. Putem vedea cum a coborât România în iad și cum alegerile fiecăruia au pavat coborârea în infern. Semănăm noi, cei care ne trăim viețile acum, cu cei de atunci? Suntem acomodați sau în proces de acomodare cu răul? Un episod istoric, cu Alina Pavelescu și Şerban Pavelescu, despre Istoria orbilor. România în război 1940 - 1945. Un an nou mai clar și mai îngăduitor!

La 16 ani, a fost arestată pentru că trimitea scrisori de compasiune familiilor deținuților politic din Reghin, orașul natal. Era în clasa a XI-a când a luat drumul temnițelor comuniste, o călătorie de aproape 2.000 de zile printr-o lume populată de oameni curajoși, încă luminoși, pe care dictatura comunistă îi voia lichidați. De altfel, faptul că Doina Cornea și Corneliu Coposu supraviețuiseră i-a iritat la culme pe Iliescu și cei din preajma lui, după 1989. Azi, fata de 16 ani, Nina Moica, este mai puțin cunoscută decât sunt clipurile virale cu Ceușescu, în social media. Cine a câștigat din pervertirea memoriei sociale, încât azi, sunt magistrați cărora le e teamă să vorbească? Invitat este scriitorul și politologul Ioan Stanomir.

În timp ce sunt magistrați care confirmă capturarea justiției și tergiversarea marilor dosare, președintele rămâne prudent, îi așteaptă pe magistrații care au ceva de spus la discuții, dar mesajul e cā în curtea lor, doar ei pot face curățenie. E o fereastră mică în care lucrurile pot fi recuperate și un anumit simț al dreptății relegitimat, spune și judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care s-a ridicat în picioare si a vorbit. Aici suntem, la 35 de ani de la căderea comunismului, cu momente în care pare cā reforma e ireversibilā și altele în care restaurația revine mai puternic. Invitat este profesorul de științe politice Cristian Preda.

De neregulile din justiție se vorbește de mult timp, la fel ca de batista pusă pe țambalul corupției. Dar filmul întreg al sistemului suveicā ridicat în jurul Liei Savone, cu magistrați șicanați și dosare împinse la prescriere, sā scape cine trebuie, nu-i mai lasă pe politicieni să tacă. Un documentar Recorder este cel care poate reseta și justiția, și responsabilitatea politică și chiar societatea, care și ea a ieșit din apatie. Ce trebuie făcut și pe cine protejează sistemul? La Punctul pe știri, cu Sorin Ioniță, de la Expert Forum.

Administrația Trump pare că declară război cultural deschis mai vechii Europe și le transmite mișcărilor extremiste, populiste, radical conservatoare că trebuie să aibă o voce mai puternică în fața democrației liberale. Va reuși MAGA să devină o ideologie dominantă, o locomotivă pentru toți contestatarii, mai ales cu ajutorul magnaților tech și al unei religii în care cei aleși accelerează istoria? Un episod cu antropologul Alexandru Bălășescu.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

România a fost prinsă cu garda jos și nu pare cå își revine: politic, toți se grăbesc să apere status quo-ul, însă social tensiunea e în creștere, de unde și instrumentalizarea diverselor nostalgii totalitare, până la cultul lui Ceaușescu. Nu te poți face frate cu dracul să salvezi raiul, nu merge la nesfârșit, spune istoricul Cosmin Popa. O ediție maraton, cu directorul IICMER Daniel Şandru și istoricul Cosmin Popa, despre unde suntem în războiul hibrid și ce ne face mai slabi.

Cu cât știința a avansat, neuroștiința ne spune tot mai multe despre cum funcționează creierul și cum îl schimbă fiecare cuvânt nou învățat, dar și minciuna și deformările, cu atât oamenii au devenit mai nepricepuți la psihologie și la cunoașterea celuilalt. Reacționăm prin emoticoane și emoji, votăm lideri politici tot mai impostori sau prădători și umanitatea pare intr-un moment de cotitură. Un dialog așezat, cu scriitorul Vlad Zografi, totodată fizician și coordonatorul colecției de știință de la Editura Humanitas.

Președintele Nicușor Dan a numit-o independențā solidarā și a anunțat ca ambiția e ca România să devină lider regional. Dar ce înseamnă ca România să devină solidar independentă? E o concesie politică și se adresează mai degrabă unui public intern sau pe pentru urechile partenerilor României? Oana Popescu Zamfir, expert în politici internaționale la Global Focus, este invitată acestui episod.

După ce cei doi teroriști trimiși la ordinul direct al lui Nicolae Ceaușescu să o bată – dar să nu o omoare, ci să o lovească în cap, încât să nu mai poată vorbi, și să o facă acasă la ea, pentru ca toți să știe că ochiul panoptic al dictaturii îi găsește în orice loc pe care îl cred în siguranță și curat – nu reușesc până la final și ea iese din comă, primul lucru pe care îl face Monica Lovinescu, spre îngrijorarea medicilor francezi, e să ajungă la microfon, să spună că poporul român, la fel ca ea, e victima unor criminali. A fost vocea care denunța crimele pe care regimul comunist le organizase într-un sistem masiv de exterminare și reducere la tăcere a românilor. Decepțiile ei de după 1989 au fost însă enorme: a fost martora unui proces de restaurație care a rămas o traumă în istoria României, cu marile dosare ale Revoluției și Mineriadei încă neîncheiate. O ediție specială, despre Monica Lovinescu și destinul ei și al țării, chiar de ziua ei de naștere. Invitat este Cristina Cioabă, cea care a îngrijit la Humanitas monografia Monicăi Lovinescu.

După o perioadă în care corupția dispăruse din discursurile politice și nici mari dosare nu mai apăreau, corupția revine în forță, chiar în Strategia națională de apărare propusă de președintele Nicușor Dan. Mai mult, acesta vrea o implicare a serviciilor de informații, dar doar în etapa de colectare a datelor. Sunt serviciile pregătite să facă asta, după ce România a fost prinsă cu garda jos anul trceut, la alegerile prezidențiale?  Sau sunt elefantul din cameră? Invitat este Cosmin Popa, istoric.

Traiul pe datorie, consumerismul accelerat și supra-promisiunile politicienilor, care au făcut ca demagogul cel mai bun să câștige alegerile, caracterizează lumea în care trăim. Cu trai pe datorie, solidaritate socială redusă și o devalorizare a educației. Toate acestea au dus însă la fenomene radicale și la criza democrațiilor. Care e soluția și de unde începem? Un dialog despre moralitate, bani și democrație cu economistul șef al BNR Valentin Lazea.

Cântarea unor versuri atribuite poetului și comandantului legionar Radu Gyr, în Catedrala Națională proaspăt inaugurată cu fast, a suscitat critici în spațiul public. Patriarhia s-a apărat vorbind despre mesaje creștine și patriotice și spunând că poezia nu e scrisă de Gyr, dar varianta că ar fi scrisă de călugărițe în stil neolegionar nu sună deloc mai încurajator. E o vânătoare de vrăjitoare legionare sau un semnal de alarmă că ne adaptăm unui zgomot de fond în care reziduurile legionare, care au dus recent chiar la un puci eșuat, trec drept banale? Invitat este Mihai Demetriade, cercetător CNSAS.

vineri, 7 noiembrie Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinFenomenul Mamdani. Un politician atipic, care se declară democrat socialist, a câștigat primăria New York. Zohran Mamdani a avut o campanie la firul ierbii și promisiunile lui au repus pe agenda tinerilor conceptul de speranță. Grădinițe gratuite, la fel și transportul în comun, taxarea mai severă a marilor companii. De fapt, Mamdani a provocat status quo-ul capitalist. Pendulul încleiat a început sa se miște între dreapta conservatoare MAGA și o stângā socialistā. Cum rămâne cu centrul moderat? Invitat este profesorul de diplomație de la Oxford Corneliu Bjola.

vineri, 31 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinColectiv: 10 ani de agonie și marii vinovați. Nu suntem mai bine decât acum 10 ani, când am plecat de la "Avem de toate" și am ajuns la morțile nedrepte din spitale, în care în venele celor care supraviețuiseră incendiului din Colectiv nu a intrat salvarea, ci nosocomialele și mai ales indolența politicienilor. Știm numele vinovaților direct implicați și știm acum și numele celor care au ucis apoi, moral, speranțele că România se va face bine. Deceniul post-Colectiv s-a pliat pe mandatele fostului președinte Klaus Iohannis. La Punctul pe știri facem bilanțul acestui deceniu care ne-a lăsat în agonie cu profesorul de științe politice Ioan Stanomir.

miercuri, 29 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinRusia lui Putin cel groaznic. Cum au ajuns rușii să interiorizeze autoritarismul care are în modul lui de funcționare crima cea mai violentă și minciuna? Cu cât mai despotic e regimul în interior, cu atât sunt mai violenți soldații ruși pe front: e o formă de compensare, spune Gabriel Liiceanu. Cum intră rāul în istorie și cum dăm vocea mai tare partidei binelui, oamenilor care excelează, cum alegem nu calea negativă, care merge de la invidie la crimā, ci pe cea în care ne bucurăm când un altul este mai bun? Nu am reușit în cei 35 de ani, mai ales după primii în care am fost mereu deturnați, de politicieni. Gabriel Liiceanu este invitatul acestui episod.

Duminică, 26.10.2025Producător: Sorin TurcinCum a reușit Republica Moldova să-i scape printre degete lui Putin și ce trebuie făcut urgent, pentru ca Rusia să nu-și reorganizeze atacurile. La Chișinău și la București. Un interviu eveniment cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu.

vineri, 24 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinUn Trump regal. America nu vrea un rege, au spus americanii care au ieșit în stradă, de No kings day. Donald Trump le-a răspuns în stilul caracteristic, cum altfel, prin videoclipuri generate de Inteligența Artificială în care poartă coroană și pilotează un avion din care bombardează protestatarii cu...fecale. E drept, era mai optimist că va aduce pacea și că se va vedea cu Vladimir Putin, la Budapesta, o întâlnire între timp anulată. Totul, pentru a face, așa cum a declarat, America mare din nou. Cât de mare poate fi America și cât de mică democrația, o ecuație tot mai complicată, pe care o analizează, de la Washington, politologul Vladimir Tismăneanu.

După tergiversări, Curtea Constituțională a luat o decizie în privința pensiilor speciale ale magistraților: nu se face încă reforma, pentru că guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut o greșeală de procedură și nu a așteptat avizul, care e doar consultativ, al CSM. Ce înseamnă acest aviz, trebuia doar cerut sau și așteptat? Se pare că nici judecătorii CCR nu au fost de acord între ei, pentru că decizia care înseamnă să luăm de la zero reforma pensiilor magistraților a fost luată cu o majoritate de 5 la 4. Laura Ștefan, expert anticorupție, face decriptajul deciziei CCR și a consecințelor acesteia, la Punctul pe știri.

vineri, 17 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinDescriere: Memoria pădurii de moliziCu drapelul românesc și cruci pe care legaseră ștergare albe, au pornit pe ceea ce credeau că va fi drumul spre patria mamă, România, dar a devenit o mare groapă comună. Au fost prinși în ambuscadă și măcelăriți de sovietici în ceea ce istoria va reține ca masacrul de la Fântâna Albă, din Bucovina de Nord. Pe locul acestor crime a fost plantată o pădure de molizi, titlul celui mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu. Putea România să facă mai mult pentru oamenii ei? Poate România  de astăzi să-și salveze oamenii din Moldova, despre care istoricul Dorin Dobrincu spune că, așa cum arată strategia de apărare, este abandonată în cazul unui război? Cum arătăm, așadar, de la ultimatumul prin care am cedat Bucovina de Nord și Basarabia la Poarta Focșanilor, care ar apăra restul țării, cu riscul pierderii Moldovei, la Punctul pe știri, cu istoricul Dorin Dobrincu.

vineri, 10 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinȘi-a vazut rând pe rând prietenii căzuți în capcana perfidă a ideologiei fasciste. El a rezistat și nici nu a tăcut: a denunțat răul, ne-a avertizat, s-a încăpățânat să nu devină...rinocer. Rinocerita e o boală urâtă, face zgomot și azi are la dispoziție rețelele sociale care accelerează ura și țipetele. Cine erau rinocerii la origine, în piesa lui Eugen Ionescu și cum au ajuns astăzi să ne tulbure bulele și mai ales oglinzile? Și ca să complicăm lucrurile, avem și crocodilii de mlaștină, care introduc mâlul în societate și în politică. Invitat este scriitorul, dramaturgul și jurnalistul Matei Vișniec.

joi, 2 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin Turcin10 episoade au fost suficiente pentru a le reaminti nu doar cetățenilor moldoveni, ci și celor de cealaltă parte a Prutului, ce poate face un oligarh însetat de putere, atunci când, prin violență și șantaj controlează toată puterea și își pune oamenii peste tot. Poate distruge o țară, dar mai ales viețile oamenilor. Cā a vrut sau nu să joace un rol așa mare și în istoria reală, Iulian Postelnicu a făcut-o: l-a jucat exemplar pe Plaha, un personaj ficțional, dar în care toată lumea l-a recunoscut pe Plahotniuc. Nu vom afla niciodată cat a influențat asta votul din Republica Moldova, dar și datorită acestui serial regizat de Igor Cobileanski, s-a terminat cu bine. Invitat la Punctul pe știri este actorul care l-a jucat pe Plaha, Iulian Postelnicu.

miercuri, 1 octombrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinCu un Plahotniuc încarcerat la Chișinău și altul în film, pe Youtube, președinta Maia Sandu a reusit, încă o dată, cu voturile cetățenilor moldoveni, să-i tragă Republica Moldova de sub picioare lui Putin. Dacă va reuși și România să se curețe de oamenii lui Plahotniuc la București, de rusofilii angajați sau doar utili rămâne de văzut. Deocamdată, pare ca în justiție lucrurile se dau înapoi. Invitat: Sorin Ioniță, președinte Expert Forum.

Povestea lui Hind, fetița de 6 ani care așteaptă să fie salvată din mașina cu care familia ei fugea în Gaza, este astăzi cunoscută. Hind a fost ucisă, nici salvatorii ei nu au supraviețuit. Situația din Gaza a atins proporții dramatice și lumea trebuie să accepte că, la fel cum atentatele Hamas din 7 octombrie au fost de o atrocitate inimaginabilă, la fel e și uciderea copiilor, civililor din Gaza, prinși între Hamas și guvernul Netanyahu, ale cărui decizii, spune și o comisie ONU, au dus la genocid. Ce e de făcut? Cum poate lumea să privească în ochi tragedia și să spună adevărul? De ce a durat atât de mult până când state europene,ca Marea Britanie  și Franța, să recunoască Palestina? Și ce înseamnă această decizie, acum? La Punctul pe știri, invitat este eurodeputatul Vlad Voiculescu.

sambata, 20 septembrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinRepublica Moldova pare a avea anticorpi mai buni în fața destabilizării pe care o practică Rusia. Sau cel puțin recunoaște mai bine conservele rusești și toxicitatea lor. Totuși, asaltul asupra Chișinăului e mai dur ca oricând. Alegerile din 28 septembrie, existențiale pentru Republica Moldova, contează însă și pentru securitatea României. Premierul Republicii Moldova Dorin Recean, la Punctul pe știri.

vineri, 19 septembrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin Turcin"Nu putem ști dacă drona era încărcată, nu am pus mâna pe ea", a spus președintele Nicușor Dan. Totuși, știm ca era rusească și cā a făcut parte dintr-o operațiune a Rusiei de a testa reacția Poloniei și a României. Au fost reacții diferite, nu doar pentru ca România nu a doborât drona, ci pentru cā la Varșovia declarațiile politice au fost ofensive, premierul și președintele au arătat cu degetul Moscova și au decis o strategie de descurajare. La București, a fost mai degrabă liniște în politică, iar președintele a respins o propunere a Poloniei pentru o no fly zone în Ucraina. Ce înseamnă însă zona de excludere aeriană și cât de bună e ideea? Cum se uită Donald Trump la regiune, mai ales acum, după ce a fost tratat regește de un rege, în Marea Britanie? Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

vineri, 12 septembrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinSpion, drone si conserve rusești la București: Un spion este arestat la București, în urma unei operațiuni care a implicat servicii secrete din Cehia, Polonia, România și Republica Moldova. Nu e prima "conservă rusească" care e lăsată nestingherită în țara noastră, așa cum povestește invitatul din acest episod. Rusia mai trece și ea o linie roșie și trimite drone în Polonia, țarā NATO, care nu e intimidată și răspunde, doborând dronele. Totul se accelerează în preajma alegerilor de la Chișinău, care, spune președinta Maia Sandu, dacă vor fi fi pierdute, vor face ca Rusia să transforme Republica Moldova în rampā de lansare a operațiunilor contra Europei. Invitat este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova.

vineri, 5 septembrie. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinDupă ce Sankt Petersburg a anunțat ca interzice livratorii străini, iată cā ideea e preluată de un deputat AUR. A durat puțin până ce această instigare la ură să iasă în offline, un curier străin e bătut în București de un român neaoș, probabil patriot. Fără consecințe pentru deputat. O vulnerabilitate care pune România într-o situație dificilă și Rusia nu e singura la pândă. E și China, care i-a adunat pe băieții răi ai lumii intr-o fotografie în care sunt și doi foști premieri români, Adrian Năstase și Viorica Dancilă. De ce sunt ei importanți pentru China și chiar și pentru Putin? Cine mai e la cumpărături la București? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală, Oxford.

vineri, 29 august. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinCleptocrația moștenită. Democrația originală a României a fost construită în jurul unei rețele cleptocratice, împinsă la centrii puterii, pe modelul rusesc al hoților în lege, aproape. Este rețeta lui Ion Iliescu, folosit, o ultimă dată, de acest sistem creat pentru liniștea lor, pentru a polariza. Cum demantelăm însă azi această osatură anchilozată, pentru care corupția e un avantaj? Avem curajul politic de a extrage din subterane aceste rețele sau, iarăși, clasa politică se acomodează? Despre corupția din național-ceausism până astazi și prostia bine întreținută de la vârf, cu istoricul Cosmin Popa.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

vineri, 15 august. Durata: 30 minuteProducator: Sorin TurcinImaginea lui Donald Trump față în față cu Puțin, în Alaska, a dat fiori reci Europei. Nu e Yalta 2.0, dar o nouă ordine mondială în care Rusia e puternică și scapă nepedepsită pentru crimele din Ucraina nu e un scenariu totuși optimist. Oana Popescu Zamfir, directoarea Global Focus Center, la Punctul pe știri, o discuție înainte de înțelegerea din Alaska.